Stiri de ultima ora

MCV zguduie sistemul judiciar, trei asociații de magistrați denunță “neadevărurile flagrante”

MCV zguduie sistemul judiciar, trei asociații de magistrați denunță “neadevărurile flagrante”
Actualitate
MCV zguduie sistemul judiciar, trei asociații de magistrați denunță “neadevărurile flagrante”

AMR, AJADO și APR despre raportul MCV:"nu pot decât să îi revolte pe magistrați, avocați, pe cetățeni și pe toți cei care cunosc realitățile din justiția din România”.

Actualizat: 26.10.2019 - 15:27

Asociația Magistraților din România (AMR), condusă de judecătoarea Andreea Ciucă, Asociația Judecătorilor pentru Apărarea Drepturilor Omului (AJADO), condusă de judecătoarea Florica Roman, și Asociația Procurorilor din România (APR), condusă de procuroarea Elena Iordache reaționează după publicarea Raportului MCV din 22 octombrie 2019 și denunță "neadevărurile flagrante" pe care acest act le conține, acuzând că acestea "nu pot decât să îi revolte pe magistrați, avocați, pe cetățeni și pe toți cei care cunosc realitățile din justiția din România".

Ce este MCV-ul?

Atunci când au aderat la UE, la 1 ianuarie 2007, România și Bulgaria mai aveau încă probleme legate de nefinalizarea reformei judiciare, de corupție și, în cazul Bulgariei, de criminalitatea organizată. De aceea, Comisia a instituit mecanismul de cooperare și de verificare (MCV), o măsură tranzitorie prin care să poate ajuta cele două țări să remedieze aceste probleme.

Cine aprobă MCV-ul?

Rapoartele conțin evaluarea situației de către Comisie și recomandările pe care aceasta le adresează autorităților bulgare și române. Ele sunt completate de un document de lucru al serviciilor Comisiei, care analizează în profunzime fiecare dintre obiectivele de referință stabilite în cadrul MCV. Toate rapoartele Comisiei, metodologia utilizată și concluziile formulate sunt ulterior discutate în Consiliul de Miniștri, care a aprobat întotdeauna rapoartele în concluziile sale. 

În acest sens, un rol esențial îl au Frans Timmermans și Vera Jourova, cea din urmă fiind coordonată de Frans Timmermans.Ceea ce a stârnit nemulțumirea magistraților din România este tocmai încălcarea drepturilor fundamentale ale omului dar și justiția subterană creată în urma protocoalelor secrete, a căror clauze, au făcut ca sistemul judiciar să fie supus serviciilor de informații mai înainte de a le considera doar,,protocoale de colaborare”. 

De ce Comisia a trecut peste subordonarea justițiarilor în urma protocoalelor cu serviciile de informații? 

Un aspect important din cv-ul domnul Timmerans poate să explice de ce Comisia a trecut rapid peste protocoalele cu serviciile de informații. La 6 ianuarie 1986, Frans Timmermans, a fost recrutat în Armata Regală Olandeză ca PFC (private first class) pentru Serviciul de Informații și Securitate Militară Olandeză, ca interogator al prizonierilor ruși. Frans Timmermans vorbește fluent limba rusă. Private First Class (PFC) este un rang militar deținut de personalul junior alăturat în rândul forțelor armate ale unor țări. Este un grad mic, sub soldat, echivalentul în armata română - Fruntaș - Private First Class (OR-3).

Timmermans cu premierul olandez Mark Rutte și președintele rus Vladimir Putin, 6 martie 2013

Frans Timmermans a deținut funcția de Ministru al Afacrerilor Externe în cabinetul Rutte 2. În perioada 2012-2014 s-a întâlnit de două ori cu Vladimir Putin, o dată în 2013 și o dată la Summitul Securității Nucleare din anul 2014. Între cele două evenimente având loc doborârea peste Ucraina a avionului Malaysia Ariline în care 194 de cetățeni olandezi și-au pierdut viața pe 14 iulie 2014. La 21 iulie 2014, Timmermans s-a adresat Consiliului de Securitate al Națiunilor Unite la New York într-un speech emoționant, fapt ce a făcut să fie desemnat din partea Olandei, de către pentru Comisia Junker, cea care i-a oferit postul de Prim Vicepreședinte al Comisiei Europene cu Portofoliu pe Stat de Drept și Carta Drepturilor Fundamentale ale Omului. 

Vicepreședintele Comisiei Europene 2014 - 1 noiembrie 2019

Portofoliu: Reglementări mai bune, Relațiile interinstituționale, Statul de Drept și Carta drepturilor fundamentale

Printre Responsabilități:

*Coordonarea lucrărilor privind o mai bună reglementare în cadrul Comisiei, asigurându-se că fiecare propunere respectă principiile subsidiarității și proporționalității, care sunt în centrul activității Comisiei.*Coordonarea activității Comisiei privind statul de drept și asigurarea respectării fiecărei propuneri și inițiative a Comisiei cu Carta drepturilor fundamentale.*Ghidarea activității comisarului pentru justiție, consumatori și egalitate de gen și a comisarului pentru migrație și afaceri interne.*Supravegherea relațiilor Comisiei Europene cu celelalte instituții europene și promovarea unui nou parteneriat cu parlamentele naționale. 

Deci o influență clară asupra instituțiilor judiciare europene, cum ar fi Curtea Europeană de Justiție, Curtea Europeană a Drepturilor Omului, Euro Just, nou inființata Procuratură Europeană (EPPO), GRECO (Grupul Statelor Împotriva Corupției), etc. Din responsabilitățile sale fiind chiar ghidarea activității comisarului pentru justiție și supravegherea relațiilor Comisiei Europene cu celelalte instituții europene.

De ce România în MCV și Bulgaria afară din MCV?
RomaniaLibera.ro

Articole similare :
comments powered by Disqus