Stiri de ultima ora

INEDIT: Cum a fost furat statul român cu peste 360 de hectare

INEDIT: Cum a fost furat statul român cu peste 360 de hectare
Actualitate
Potrivit unei dezvăluiri făcute de România Liberă, statul român se luptă în instanță pentru a putea să dobândească o suprafață de aproximativ 360 de hectare de teren care a fost însușită ilegal și care îi aparține de drept.

România Liberă:

Primăria și l-a însușit ilegal, prin hotărâri de consiliu adoptate timp de 11 ani. Acum statul român vrea să-și dobândească drepturile, în instanță.

O extindere a teritoriului de 364 ha

În acest document oficial, MFP precizează foarte clar: din analiza memoriilor care au însoțit Planurile Urbanistice Generale 1994 și 2002, se reține că anterior anului 1990, teritoriul administrativ al orașului Năvodari cuprindea o suprafață de 6.912,5 hectare, din care suprafața de 400,79 hectare reprezenta suprafața trupului Mamaia Nord. Din raportul Curții de Conturi a României, înregistrat în Năvodari în anul 2017, rezultă că suprafața administrativă a terenurilor de pe raza UAT Năvodari, valabilă la 31 decembrie 2016, este de 7.277 ha, rezultând o extindere a teritorului administrativ al orașului Năvodari cu o suprafață de 364,5 hectare, adică 3.645.000 de metri pătrați.

„Prin fraudă de la lege“

„Această extindere a suprafeței teritorial-administrativă a orașului Năvodari s-a realizat prin fraudă de la lege, în sensul că extinderea cu 364,85 ha s-a realizat prin însușirea domeniului public al statului“, spun reprezentanții Ministerului Finanțelor. (Mai multe detalii AICI )

Ziarul Financiar:

În timp ce ultimul avion comercial îşi lua zborul de pe vechiul aeroport al Istanbulului, Ataturk, convoaie uriaşe de maşini grele făceau un transfer masiv de echipamente spre noul aeroport, pe care preşedintele Erdogan îl vrea cel mai mare din lume. Efortul fără precedent de lo­gis­tică a fost un succes şi a făcut în weekend titlurile şti­rilor din întreaga lume, o consolare prea mică pentru conducătorul Turciei, care a pierdut în cele mai recente alegeri locale cele mai populate oraşe, in­clusiv Istanbulul.

Megaproiectele sale de construcţii ar da impresia că AKP, partidul său, ar trebui să rămân la putere încă vreo câteva zeci de ani. Noul aeroport al Istanbulului a costat circa opt miliarde de dolari. Un ONG spune că pe şantier au murit cel puţin 38 de persoane din cauze ce ţin de condiţiile de muncă precare. În 2016, Erdogan a deschis un alt proiect imens, un tunel rutier care legă pe sub mare partea asiatică a Istanbulului de cea europeană.

Preşedintele a promis înainte de alegeri încă un tunel, feroviar şi rutier, tot pentru a face legătură între cele două părţi ale oraşului. Proiectul ar fi primul de acest fel din lume. Istanbulul este un simbol al puterii lui Erdogan. În pofida mega­proiectelor, sectorul construcţiilor din Turcia are pro­bleme.

Datele GlobalData arată un colaps pronunţat al activităţii în trimestrul trei al anului trecut, de 5,3% în ritm anualizat. În primul trimestru din 2018, activitatea a crescut cu 8%. Scăderea a accelerat în trimestrul patru la 8,7%, cu toate că guvernul a încercat să susţină sectorul cu reduceri de taxe şi campanii de credite ieftine, se arată într-un articol al revistei World Cement.

„Avântul din construcţii, alimentat de dobânzile mici  şi creditul ieftin, a ajuns la final şi acum sunt mai multe locuinţe decât este nevoie“, spune Yasmine Ghozzi, economist la GlobalData. Ministerul de fi­nanţe, condus de Berat Albayrak, ginerele lui Er­dogan, are un plan de salvare, care ar permite com­pa­niilor de construcţii şi imobiliare să descarce sto­curile nevândute în portofoliul unui fond sprijinit de stat. Veniturile obţinute apoi de acesta ar fi direc­ţionate spre plata băncilor afectate de creşterea cre­ditelor neperformante. Creditele acordate sectorului de construcţii sunt doar una din sursele de incerti­tudine pentru băncile turce. Companii din diverse do­menii se chinuie sub povara datoriilor, în special a celor în monedă străină, care au ajuns la un nivel record, scrie Bloomberg. Prăbuşirea lirei este cea care împinge în sus costurile creditării în dolari sau euro. Iar analiştii apreciază că moneda turcă îşi va continua deprecierea anul acesta. (Mai multe detalii AICI )

. Problema depăşeşte cu mult, cu foarte mult, dimensiunile unei bătălii electorale sau spaţiul politicii interne a statului Israel.

Aş spune că, dimpotrivă, începe să se să scrie un nou capitol de istorie în relaţiile internaţionale, unul care a mai fost amorsat şi de către alţi conducători de tip “mână forte” şi, de regulă, a dus la confruntări majore, chiar la războaie mondiale, tocmai pentru că demersul său central este bazat pe principiul că un stat poate oricând ataca alte state şi să le ocupe teritoriile, instalând acolo colonişti şi aşteptând momentul prielnic pentru a le integra, de jure, în propriul teritoriu naţional, ignorând acordurile internaţionale şi instituind dreptul şi legea celui mai puternic.

Săptămânile trecute am amintit etapele succesive prin care se poate realiza acest plan în logica perfectă şi extremă a dictatului forţei: mai întâi a fost anunţul privind Ierusalimul declarat drept capitală a Statului Israel, incluzând deci şi zona “Ierusalim Est” considerată de comunitatea internaţională ca teritoriu ocupat ilegal de Israel, demers imediat recunoascut de SUA şi de alte câteva state, salutat inclusiv de Guvernul României. A venit apoi anunţul privind anexarea teritoriului “Înălţimilor Golan”, ocupat de armata iraeliană dar considerat de comunitatea internaţională ca parte integrantă a teritoriului sirian. Imediat apoi, urmează anunţul făcut de Primul ministru israelian privind o posibilă anexare a Fâşiei Gaza, în fapt o reocupare a teritoriului, încălcând prevederile acordului de pace semnat în 1974 cu Egiptul. Iar acum, noua declaraţie a premierului israelian privind coloniile evreieşti din Cisiordania ocupată:

“Voi aplica suveranitatea (israeliană, n.n.) fără a face vreo distincţie între (cele mai mari) blocuri de aşzări ale colonilor şi coloniile izolate”.

Se poate? Sigur că se poate, iar premierul israelian nu numai că ştie foarte bine acest lucru, dar mai ştie şi că o asemenea anexiune de teritorii, votată de Knesset şi codificată ca atare în noua hartă a Israelului cu noi frontiere menţionate în Constituţie, ar constitui un precedent care s-ar putea impune ca regulă de lucru în elaborarea unui nou cod al relaţiilor internaţionale. (Mai multe detalii AICI )
stiripesurse.ro

Articole similare :
comments powered by Disqus