Stiri de ultima ora

Fiul Doinei Cornea denunță o politică din justiția de după 1989: Procurorii comuniști au cercetat dosarele importante

Fiul Doinei Cornea denunță o  politică  din justiția de după 1989: Procurorii comuniști au cercetat dosarele importante
Actualitate
Fiul fostei disidente Doina Cornea, Leontin Horaţiu Iuhas, a declarat, în contextul discuțiilor despre activitatea fostului procuror general Augustin Lazăr la penitenciarul Aiud, că în România după 1989 a fost ”o politică” în justiţie ca cei care cercetează dosare importante să fie tocmai procurori comunişti.

”Toate lucrurile sunt legate între ele. Despre domnul procuror Lazăr nu pot să spun mai multe decât am aflat în media, în schimb, ceea ce pot să vă spun este că, din păcate, a fost o politică după 1989 şi anume justiţia a fixat pe cei care cercetează sau avizează dosarele importante, au fost puşi tocmai foşti procurori comunişti. Şi vă pot da exemplul mamei mele şi al meu. După ce am fost arestaţi în 1987, persoana care ne-a semnat câte două mandate de arestare, de câte 30 de zile, fiecăruia dintre noi, a fost procurorul militar Tit Liviu Domşa (...). Acest procuror, după 1990 a fost cel care a anchetat revoluţia de la Cluj”, a spus fiul Doinei Cornea, Leontin Horaţiu Iuhas, miercuri seară, la Antena 3.

Doina Cornea i-a scris, înainte de 1989, fostului dictator comunist Nicolae Ceauşescu o scrisoare în numele a doi muncitori, printre care Iulius Filip, despre abuzurile, represiunile şi nedreptatea din timpul regimului opresiv.

Numele lui Iulius Filip a revenit recent în atenţia opiniei publice după ce fostul procuror general al României, Augustin Lazăr, ieşit la pensie la sfârşitul lunii trecute simultan cu încheierea mandatului său la şefia Parchetului General, a fost acuzat că ar fi respins liberarea condiţionată a disidentului, pe vremea când Lazăr conducea comisia de propuneri pentru liberare din Penitenciarul Aiud. (Mai multe detalii AICI )

Singura mişcare serioasă – în afara unor posibile expulzări „corecte moral“ ale celor ce nu mai reflectă valorile partidelor europene, la PPE, ALDE şi Socialişti – ar fi noua formulă de grup europarlamentar al lui Emmanuel Macron, realizat împreună cu Guy Verhofstadt, şi care pune sub semnul întrebării chiar şi modul de alegere a organismelor europene menţionate în Tratatul de la Lisabona. În rest, noutăţile vin de la partide eurosceptice, naţionaliste şi populiste, mai nou a curentelor suveraniste, care nu-şi doresc mai multă integrare europeană şi luptă pentru reconfigurarea UE în sens interguvernamental din interior - şi cele anti-europene, care şi-ar dori distrugerea completă a UE şi revenirea la statele naţionale în Europa.

Şi pe această dimensiune, diferenţele de abordare sunt majore. Populismul nu e întotdeauna naţionalism, suveranism, aşa cum poate fi de stânga şi de dreapta, deopotrivă. În relaţia cu Rusia există diferenţe majore între PiS-ul polonez, Fidesz-ul ungar, ca să nu mai vorbim despre Lega Nord a lui Salvini sau Adunarea Naţională a doamnei Le Pen. De aceea reunirea într-un grup sau chiar în două, în funcţie e metoda abordată de luptă anti-sistem şi anti-UE, pare nefirească, iar fragmentarea este cea mai probabilă după alegeri. Oricum, împreună aceste partie răspânite pentru tot în Europa, şi cu prezenţă importantă la Guvernare în unele state, ar putea atinge 30-35, poate chiar spre 40% din voturi, în caz e mobilizare bună, pe fondul unei prezenţe în general slabă la acest tip de scrutin care „nu contează“. Iar ulterior aceleaşi partide care zic astăzi că acest scrutin nu contează se vor revolta pe deciziile de la Bruxelles şi pe „puterea nealeşilor“ eurocraţi din fruntea instituţiilor europene.

E adevărat că şi definiţiile ascund multă ambiguitate şi, de ce nu, necunoaştere. Populismul înseamnă asumarea reprezentării poporului, prin excelenţă. Nu una legitimă, construită instituţional, prin reguli, prin calităţi şi abilităţi ale celor ce ocupă aceste zone de decizie. Vorbitul în numele poporului, ce vrea poporul, ce-şi doreşte poporul, pe care un lider carismatic îşi asumă că-l cunoaşte şi-l traduce mai bine, eliminarea instituţiilor, a instrumentelor democratice, preeminenţa şi fetişizarea unuia singur, referendumul, contestarea elitei şi a birocraţiei, a funcţionarilor care fac lucrurile să se întâmple – dar nu le decid – toate subliniază o falsă înţelegere a ideii de democraţie. (Mai multe detalii AICI )

Ziarul Financiar:

, apreciază un strateg al Bank of America Merrill Lynch. Preşedintele Trump a pornit la război împotriva UE, Chinei şi Canadei pentru practici comerciale despre care acesta spune că-i afectează pe americani. Dar cei care au de suferit de pe urma tarifelor sunt de fapt americanii, relevă studii recente.

Următoarea bătălie comercială a preşedintelui Donald Trump ar putea implica impunerea de tarife asupra importurilor auto din Europa, dar nu acesta ar fi de fapt obiectivul final al Casei Albe, potrivit CNBC.

O astfel de mişcare s-ar putea în schimb dovedi a fi un „cal troian“ pentru un acord mai amplu privind agricultura, susţine David Hauner, strateg în cadrul Bank of America Merrill Lynch.

Trump a ameninţat încă de anul trecut că va impune tarife de 25% pe importurile auto din UE, dar tarifele nu au fost încă impuse. Preşedintele american va lua o decizie în această privinţă până pe 18 mai.

„Credem că va exista cel puţin o încercare din partea SUA de a obţine anumite concesii de la Europa. Va fi foarte dificil mai ales dacă Trump va lansa o discuţie despre agricultură“, declară Hauner. Fermierii, o categorie de alegători foarte importantă pentru Trump, au avut puternic de suferit de la lansarea războiului cu China, iar acest lucru îl îngrijorează pe preşedinte înaintea alegerilor de anul viitor. (Mai multe detalii AICI )

Articole similare :
comments powered by Disqus