Stiri de ultima ora

Europa, 1945 - inceputul unei paci reci

Europa, 1945 - inceputul unei paci reci
Actualitate
Coalitia anti-Hitler nu a rezistat mult timp dupa capitularea armatei germane si Europa a fost divizata. 75 de ani mai tarziu, continentul se afla iarasi in fata unui examen dificil.9 mai 1945 a fost prima zi fara lupte. In Europa se incheia cel de-al Doilea Razboi Mondial. Dat fiind ca unitati puternice ale armatei germane Wehrmacht nesocoteau in continuare actul de capitulare incheiat la Reims, coalitia anti-Hitler a convenit ca "Ziua victoriei" sa fie sarbatorita pe 9 mai, si nu pe 8, cum se stabilise initial.In acelasi timp luptele continuau in Extremul Orient, intre Japonia si SUA, cu o intensitate neschimbata. Abia cele doua bombe atomice americane aruncate asupra oraselor nipone Hiroshima si Nagasaki, precum si invazia Armatei Rosii in provincia Manciuria din nord-estul Chinei au dus la capitularea neconditionata a Japoniei imperiale, pe 2 septembrie acelasi an. Capitularea Japoniei a avut loc aproape cu exactitate la sase ani de la debutul celui mai groaznic razboi de pana acum.Avertisment privind "primejdia comunista"Totusi, in toiul euforiei prilejuite de reinstaurarea pacii nu au intarziat sa apara primele tensiuni intre aliatii de odinioara. Inceputul noii confruntari fatise este considerat discursul lui Winston Churchill din 5 martie 1946.Omul de stat britanic, care deja nu mai era activ fiindca pierduse alegerile, avertiza in cursul unei vizite in SUA, in prezenta presedintelui american Harry Truman, ca politica lui Stalin este o primejdie pentru lumea occidentala."De la Szczecin, la Marea Baltica, pana in jos la Trieste, la Marea Adriatica, a fost desfasurata de-a lungul continentului o cortina de fier . In spatele acelei linii se afla toate capitalele vechilor state din Europa Centrala si de Est: Varsovia, Berlin, Praga, Viena, Budapesta, Belgrad, Bucuresti si Sofia.Toate aceste metropole se afla in sfera sovietica si toate sunt sub o forma sau alta nu doar expuse influentei ruso-sovietice, ci si, intr-o masura tot mai mare, supuse controlului Moscovei."Fostul premier britanic a exprimat, ce-i drept, in discursul sau si "inalta pretuire si admiratie pentru bravul popor rus" si pentru "camaradul din timpul razboiului, maresalul Stalin".Dar inainte de toate a cerut o mai mare disponibilitate pentru conflict din partea puterilor occidentale impotriva sovietelor care "nu admira nimic mai mult decat forta si puterea si nu dispretuiesc nimic mai mult decat neputinta militara."Divizarea lumii de-a lungul liniei descrise de Churchill a fost calificata drept "razboiul rece" de autorul britanic George Orwell in eseul intitulat "Ei si bomba atomica".Propunerea de "pace rece"Metafora "cortina de fier" s-a materializat in asa-numitul "sistem tehnic de blocaj si intarituri", cu ajutorul caruia blocul rasaritean s-a separat ermetic de statele occidentale.

Numai intre Ungaria si Austria a fost instalat un gard de sarma ghimpata pe doua randuri, lung de 243 de kilometri si intarit cu trei milioane de mine antipersonal.Chiar si in interiorul propriului spatiu geografic, al "statelor socialiste fratesti", si-au facut aparitia monstri cum au fost zidul din Berlin sau cele 170.000 de buncare din Albania, construite pentru "cazul de forta majora" mereu invocat de propaganda Tiranei.Discursul pe care Churchill l-a rostit la Fulton nu a fost declansatorul conflictului pe termen lung dintre invingatorii anului 1945. Discursul a evidentiat doar ceea ce se petrecuse deja evident din timpul razboiului, in cursul planificarii ordinii postbelice, la care Churchill a luat parte personal.Trebuie sa le fi devenit clar aliatilor occidentali inca la mijlocul razboiului ca Uniunea Sovietica va revendica, din pricina uriasului efort de razboi si a numarului imens de victime, despagubiri pe masura si o viitoare zona teritoriala de protectie si ca va fi, la nevoie, capabila sa impuna cu mijloace militare aceste revendicari.Churchill era preocupat de urmatorul lucru: cum sa cedezi Moscovei sfera ei de influenta concomitent cu indiguirea poftelor sale expansioniste? In acest sens, discursul a cuprins, pe langa declaratia de razboi rece si o propunere discreta de pace rece.In aceasta "pace rece", a echilibrului groazei si a paritatii nucleare, au crescut si trait generatii intregi. Nu e de mirare ca acestea au reactionat cu mare entuziasm, 40 de ani mai tarziu, la deschiderea granitelor si caderea zidului din Berlin - de parca aceste evenimente ar fi pus capat tuturor razboaielor si s-ar fi ajuns la o pace fara invingatori si fara invinsi, urmand sa se intoarca, cu totii, la casele lor. Formula magica era pe atunci "Casa comuna europeana".Europa din nou la rascruceTriumful coalitiei anti-Hitler a asigurat, in ciuda divizarii ulterioare a lumii si a fazelor de tensionare si detensionare, continentului european, atat de greu incercat in decursul istoriei, o perioada de relativa stabilitate si pace.In alte locuri, in Orientul Mijlociu, in Africa sau Asia, si de cativa ani iarasi in Ucraina, au avut si au loc pana astazi conflicte armate, ale caror urmari, si sub forma de refugiati, ajung si la noi in fiecare zi.Chiar si linistea din Europa este relativa. Procesul de integrare europeana, initiat in 1989, nu avanseaza fara frictiuni. In aproape toate statele au aparut partide antieuropene sau eurosceptice si unele chiar au reusit sa ajunga la putere.Actuala epidemie la scara globala este o noua provocare nu doar pentru lupta solidara impotriva virusului monstruos, ci si pentru gandirea unei strategii post-pandemie. Din anumite privinte, Europa se afla iarasi la rascruce.Gyorgy Dalos, Deutsche WelleScriitorul si istoricul Gyorgy Dalos s-a nascut in 1943 la Budapesta. A studiat istoria la Universitatea Lomonosov din Moscova. Dupa ce i-a fost interzisa semnatura a fost in 1977 cofondator al opozitiei democratice din Ungaria. In 1987 s-a stabilit la Viena si astazi traieste la Berlin.
www.ziare.com

Articole similare :
comments powered by Disqus