Stiri de ultima ora

Dezvaluiri din ancheta DNA: Cum voiau sefii Academiei de Politie sa o discrediteze pe jurnalista Emilia Sercan

Dezvaluiri din ancheta DNA: Cum voiau sefii Academiei de Politie sa o discrediteze pe jurnalista Emilia Sercan
Actualitate
Chestorul Adrian Iacob, rectorul Academiei de Politie "Alexandru Ioan Cuza", si comisarul sef Petrica-Mihail Marcoci (foto), prorectorul institutiei, au incercat sa stranga probe pentru discreditarea jurnalistei Emilia Sercan pentru a o determina sa inceteze investigatiile sale privind lucrarile de doctorat.Acesta ar fi fost primul pas, inainte de a trece la santajarea ziaristei, potrivit rechizitoriului DNA, prin care cei doi inalti ofiteri au fost trimisi in judecata. Un caz fara precedent in Romania.Chestorul si comisarul-sef sunt judecati in acest caz de instigare la santaj. Dosarul a ajuns pe rolul Curtii de Apel Bucuresti.Marcoci si Iacob erau nemultumiti de demersurile Emiliei Sercan, care scria despre doctoratele plagiate care au fost obtinute la Academia de Politie. In plus, in martie 2019, jurnalista a dezvaluit ca lucrarea lui Adrian Iacob este plagiata cel putin 70%.Planul chestoruluiArticolele au determinat demararea unor anchete administrative la nivelul Ministerului Afacerilor Interne si a unor verificari ale comisiei de etica din cadrul Academiei. In acest context, Iacob si Marcoci au planuit discreditarea jurnalistei.In realizarea acestor demersuri, "cei doi s-au folosit de functiile pe care le detineau, implicand persoane care le erau subordonate si utilizand resursele academiei si cunostintele specifice dobandite in calitate de ofiteri de politie."Una dintre aceste persoane a fost subinspectorul Gheorghe-Adrian Barbulescu, care absolvise cursurile Academiei de Politie in cursul anului 2018 si care fusese angajat in acelasi an in cadrul institutiei de invatamant, ca ofiter debutant, in urma demersurilor facute de Iacob.Trebuie spus ca in acest caz, Barbulescu a pledat vinovat in fata procurorilor DNA si a solicitat incheierea unui acord de recunoastere a vinovatiei.Discutii pe aplicatii criptateAncheta DNA a dezvaluit ca Iacob i-ar fi cerut, in luna martie, lui Barbulescu sa il ajute in demersurile sale de a o opri pe Emilia Sercan. Chestorul ar fi profitat de relatia de subordonare functionala, diferenta de varsta si de grad profesional, relatia personala care se dezvoltase intre ei si recunostinta pentru oportunitatea de a continua sa activeze in mediul universitar.Imediat dupa ce planul a fost pus la punct, contactele dintre cei doi s-au intensificat semnificativ. Comunicarile dintre cei doi se realizau folosind in mod exclusiv aplicatii criptate (Whatsapp, Telegram si Signal), pentru a evita interceptarea comunicatiilor.Au cautat lucrarile Emiliei SercanPotrivit DNA, Iacob i-ar fi cerut initial lui Barbulescu sa caute pe Internet informatii potential compromitatoare referitoare la Emilia Sercan. Subinspectorul a identificat mai multe articole de presa care faceau referire la jurnalista, le-a imprimat si i le-a predat chestorului.Iacob ar fi incercat sa documenteze o eventuala suspiciune de plagiat in legatura cu lucrarile publicate de Emilia Sercan, urmand ca informatiile sa fie folosite pentru discreditarea acesteia. Una dintre misiunile pe care acesta i le-a dat lui Barbulescu era inclusiv gasirea lucrarilor de licenta si disertatie, pentru a le verifica cu programul antiplagiat.Subinspectorul a reusit insa sa identifice doar o carte publicata de Emilia Sercan, care relua in esenta teza de doctorat a acesteia. Intrucat lucrarea se prezenta sub forma unui fisier electronic de tip PDF, care nu putea fi analizat de softurile antiplagiat detinute de academie, Iacob i-a cerut lui Barbulescu sa o transcrie in format Word.Promisiunile: Nu o sa fii depistat
www.ziare.com

Articole similare :
comments powered by Disqus