Stiri de ultima ora

De ce l-a schimbat Curtea de Apel Bucuresti pe seful Armatei: Exista indoiala serioasa asupra legalitatii decretului lui Iohannis

De ce l-a schimbat Curtea de Apel Bucuresti pe seful Armatei: Exista indoiala serioasa asupra legalitatii decretului lui Iohannis
Actualitate
Aceste imprejurari trebuie sa rezulte in urma unei examinari sumare a intregului dosar, examinarea in urma careia trebuie sa existe o indoiala serioasa asupra legalitatii actului administrativ."Curtea apreciaza ca exista o indoiala serioasa asupra legalitatii Decretului nr. 1331/2018, deoarece nu au fost respectate conditiile prevazute de art. 39 alin. (5) din Legea nr. 346/2006", explica Bicu.Potrivit articolului 39, alineatul 5): "Seful Statului Major al Apararii este militarul cu rangul de conducere cel mai inalt din armata, numit de presedintele Romaniei, la propunerea ministrului Apararii Nationale, cu avizul prim-ministrului, pentru o perioada de 4 ani, cu posibilitatea de prelungire cu pana la un an. In functia de sef al Statului Major al Apararii poate fi numit loctiitorul acestuia sau unul dintre sefii categoriilor de forte ale armatei."Ce a invocat IohannisPractic, judecatorul citeaza dintr-un articol privind numirea sefului Armatei, pentru un mandat de 4 ani si sustine ca aceste prevederi s-ar aplica si in cazul prelungirii mandatului cu 1 an.Iohannis a explicat in Decretul nr. 1331 din 28 decembrie 2018 ca a luat decizia de prelungire a mandatului lui Ciuca, dupa ce a luat act de lipsa unei propuneri de numire din partea ministrului Apararii, "retinand necesitatea asigurarii continuitatii conducerii Armatei, in conditiile in care mediul regional si international de securitate se afla in continua schimbare, avand in vedere rezultatul dezbaterilor din cadrul sedintei Consiliului Suprem de Aparare a Tarii din data de 28 decembrie 2018."Judecator: numire=prelungireAsa cum am aratat, Bicu motiveaza ca Decretul 1331 a fost emis fara a avea la baza propunerea ministrului Apararii si nici avizul prim-ministrului, iar procedura de la numire este valabila si la prelungirea in functie.Chiar daca textul de lege citat nu mentioneaza expres aceste conditii in cazul prelungirii mandatului, ele se aplica avand in vedere principiul simetriei actelor juridice, dar si interpretarea gramaticala si teleologica (teoria finalitatii, studiul scopurilor- n.red.) a art. 39 alin. (5) din Legea nr. 346/2006."Legiuitorul nu a mai mentionat expres, din nou, conditiile propunerii ministrului Apararii Nationale si avizul prim-ministrului si pentru prelungirea mandatului, deoarece in cuprinsul aceluiasi alineat a facut-o in privinta numirii.Repetarea acelorasi conditii in cuprinsul aceleasi fraze ar fi afectat acuratetea exprimarii legiuitorului", motiveaza Bicu.Daca legiuitorul ar fi dorit sa nu impuna cele doua conditii mentionate in cazul prelungirii mandatului, ar fi prevazut posibilitatea prelungirii mandatului intr-un paragraf ulterior, cu mentionarea expresa a faptului ca nu mai se cer indeplinirea conditiilor propunerii ministrului apararii nationale si avizului prim-ministrului, sustine magistratul."Dar, in situatia in care a reglementat atat numirea sefului de Stat Major al Apararii pe o perioada de 4 ani, cat si prelungirea mandatului cu pana la un an, legiuitorul a dorit sa se aplice ambelor institutii (numirea si prelungirea mandatului) aceleasi conditii.Nu a mai prevazut expres aceste conditii si in cazul prelungirii mandatului, deoarece acestea sunt subintelese din reglementarea lor prin acelasi alineat (chiar aceeasi fraza) ", explica Bicu.Care este paguba iminenta?In cazul celei de-a treia conditii de suspendare a decretului, prevenirea pagubei iminente, magistratul face trimitere la art. 2 lit. s) din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ.Prin paguba iminenta se intelege prejudiciul material, viitor si previzibil sau, dupa caz, perturbarea previzibila grava a functionarii unei autoritati publice sau serviciu public."Curtea apreciaza ca incalcarea legii cu ocazia prelungirii mandatului sefului de Stat Major al Apararii creeaza o perturbare previzibila grava a functionarii Armatei, in conditiile in care, pe de o parte, seful Statului Major al Apararii este militarul cu rangul de conducere cel mai inalt din Armata, iar, pe de alta parte, mandatul de sef de Stat Major al Apararii este detinut in mod nelegal de o persoana, care va exercita nelegal atributiile legale recunoscute acestei functii, luand cunostinta, printre altele, de informatii clasificate secret de stat sau secret de serviciu", conchide Bicu.Potrivit magistratului, este neintemeiata afirmatia ca Armata ramane fara conducere, in conditiile in care loctiitorul exercita conducerea pana la numirea altui sef de Stat Major al Apararii.Presedintia a fost impotriva suspendariiTrebuie spus ca Administratia Prezidentiala a sustinut in timpul procesului ca solicitarea de suspendare a decretului este inadmisibila.Motivul: este vorba de un act administrativ ce priveste apararea si securitatea nationala.Argumentatia se bazeaza pe art. 5 alin. (3) din Legea 554/2004 a contenciosului administrativ: "In litigiile referitoare la actele administrative emise pentru aplicarea regimului starii de razboi, al starii de asediu sau al celei de urgenta, cele care privesc apararea si securitatea nationala ori cele emise pentru restabilirea ordinii publice, precum si pentru inlaturarea consecintelor calamitatilor naturale, epidemiilor si epizootiilor nu sunt aplicabile prevederile art. 14 (Suspendarea executarii actului- n. red.) .""Excluderea actelor administrative cu caracter individual din sfera de control a instantei de contencios administrativ, pe calea suspendarii, prin norma mai sus indicata urmareste un scop legitim, respectiv asigurarea securitatii raporturilor juridice in domeniile enuntate", explica Administratia Prezidentiala.
www.ziare.com

Articole similare :
comments powered by Disqus