Stiri de ultima ora

De ce DNA insista pentru mentinerea mandatului de arestare in lipsa in cazul Elan Schwartzenberg

De ce DNA insista pentru mentinerea mandatului de arestare in lipsa in cazul Elan Schwartzenberg
Actualitate
Procurorii DNA arata ca sunt probe care dovedesc vinovatia lui Elan Schwartzenberg, acuzat de complicitate la dare de mita, iar milionarul s-a sustras de la ancheta si procesul din Romania. Acestea sunt o parte din motivele pentru care anchetatorii cer mentinerea mandatului de arestare in cazul afaceristului.Milionarul israelian Elan Schwartzenberg este citat sa se prezinte pe 2 august 2018 la Curtea de Apel Bucuresti, unde se va judeca procesul in care solicita revocarea mandatului de arestare emis in lipsa. Acuzatiile in acest caz: complicitate la dare de mita.Decizia in cazul sau urmeaza sa fie luata de un complet de divergenta, dupa ce cei doi judecatori care trebuiau sa solutioneze cazul nu au ajuns la un consens, unul voia revocarea mandatului, altul voia mentinerea acestuia. Un al treilea judecator va inclina balanta.Magistratii Tribunalului Bucuresti decisesera, in urma cu doua saptamani, , insa procurorii DNA au contestat decizia.Afaceristul a fost dat in urmarire nationala, in anul 2016, poza acestuia aparand pe site-ul Politiei la persoane urmarite.Legaturile cu Radu MazareAcest dosar este disjuns din cel al fostului primar al Constantei, Radu Mazare. De altfel, revocarea mandatului lui Elan Schwartzenberg tine de solutionarea dosarului fostului edil. Inalta Curte a decis, in prima faza a procesului, achitarea lui Radu Mazare, acuzat ca ar fi luat mita 175.000 de euro de la afaceristul israelian Avraham Morgenstern, acuzat de dare de mita. DNA a declarat apel in cazul de la Inalta Curte.Toti cei trei inculpati din acest dosar sunt fugiti, in acest moment, din tara. Mazare este in Madagascar, Schwartzenberg a fost vazut in Israel, iar Morgenstern este arestat in Argentina, dupa ce a fost condamnat definitiv la 8 ani de inchisoare pentru evaziune fiscala, iar instantele din Romania au emis un mandat international de arestare.Cum a fost motivata revocareaTotusi, judecatorul de la Tribunalul Bucuresti a sustinut ca achitarea lui Radu Mazare de la Inalta Curte ar schimba situatia si in cazul lui Elan Schwartzenberg. "In ochii unui om mediu, diligent, obiectiv, pronuntarea unei solutii de achitare creeaza o prezumtie ca toate persoanele implicate in acea activitate infractionala sunt nevinovate", a motivat tribunalul."In conditiile in care in prezentul dosar nu a fost parcursa inca procedura de camera preliminara si nu a fost administrata nici o alta proba, este evident pentru un observator rezonabil ca nu s-ar putea ajunge la o concluzie diferita decat cea stabilita prin sentinta de achitare pronuntata de catre Inalta Curte.De altfel, este de notorietate ca pentru un om obisnuit pronuntarea de solutii contradictorii este de neinteles si creeaza nedumeriri si lipsa de incredere in sistemul judiciar", a mai explicat Tribunalul Bucuresti.Judecatorii au mai decis si retragerea cererii de dare in urmarire internationala si a mandatului european de arestare.DNA: Sunt probe care dovedesc vinovatia

DNA sustine ca din probele care sunt in instanta ar rezulta vinovatia lui Elan Schwartzenberg, care ar fi intermediat mita dintre Morgenstern si Mazare. In continuare, rezulta suspiciunea rezonabila ca milionarul ar fi savarsit infractiunea.De asemenea, Schwartzenberg s-ar fi ascuns, in scopul de a se sustrage de la urmarirea penala. In plus, pana acum, mandatul sau de arestare a fost contestat de mai multe ori, dar instantele i-au respins cererile ca neintemeiate. Datele sunt din dosarul de la Curtea de Apel Bucuresti.Procurorii citeaza CEDONecesitatea emiterii unui mandat de arestare in cazul in care acuzatul se sustrage de la procedurile efectuate impotriva sa este recunoscuta atat de legislatia romana, cat si de CEDO."Astfel, in hotararea Riccardi vs. Romania 3048/04, paragraful 71, in care se mentioneaza cele patru situatii care justifica arestarea preventiva, Curtea mentioneaza in primul rand riscul ca acuzatul sa se sustraga procedurii judiciare desfasurate impotriva sa", arata DNA.In acest sens, CEDO are o practica constanta, existand astfel de hotarari inca din anul 1969. Este cazul Stogmuller vs. Austria din 10 noiembrie 1969.DNA critica incheierea tribunalului, relativ la achitarea lui Radu Mazare, prin faptul ca temeiurile care au determinat emiterea mandatului in cazul lui Schwartzenberg subzista in continuare, ceea ce impune mentinerea acesteia.In legatura cu solutia de achitare dispusa de Inalta Curte, procurorii DNA arata ca, potrivit minutei sentintei, temeiul de achitare este cel prevazut de art. 16 lit. b teza I din Codul de Procedura Penala, "fapta nu este prevazuta de legea penala", iar acesta ar fi un aspect care arata ca judecatorii instantei supreme au constatat existenta faptelor din punct de vedere obiectiv, nu au apreciat ca aceste fapte intrunesc elementele constitutive ale infractiunilor pentru care s-a dispus trimiterea in judecata."Mai multe concluzii nu pot fi trase in legatura cu aceasta hotarare, intrucat pana la acest moment solutia nu a fost motivata", arata DNA."Desi achitarea autorilor infractiunii in dosarul aflat la Inalta Curte de Casatie si Justitie poate naste o prezumtie relativa ca acestia sunt nevinovati, prezumtie care in mod evident ar opera si in cazul inculpatului Emilian Schwartzenberg, apreciem ca la acest moment, in lipsa motivarii solutiei de achitare, precum si in lipsa unei hotarari definitive in cauza de baza, luarea unei decizii de revocare a masurii arestarii preventive nu este oportuna", motiveaza DNA.Riscul de a se sustrage de la judecataProcurorii atrag atentia asupra modalitatii in care Schwartzenberg si-a asigurat apararea prin angajarea unui aparator ales si a parasit tara, fara a se prezenta in fata organelor judiciare."Consideram ca aceasta este dovada unei rele credinte cand vine vorba de respectarea obligatiilor inculpatului de a se prezenta", arata DNA.Procurorii mai arata ca, prin decizia de a se mentine masura arestarii preventive, cel putin pana la momentul la care este depistat, nu s-ar face altceva decat s-ar reduce riscul ca Schwartzenberg sa se sustraga pana la finalizarea procesului penal si, in cazul unei solutii defavorabile, de la executarea pedepsei.
www.ziare.com

Articole similare :
comments powered by Disqus