Stiri de ultima ora

Concluziile observatorilor: nu au existat fraude la votul din 26 mai

Concluziile observatorilor: nu au existat fraude la votul din 26 mai
Actualitate
Comisia parlamentară condusă de Lia Olguța Vasilescu caută fraude anti-PSD într-un scrutin bramburit chiar de propriul ei partid și pune presiune înaintea prezidențialelor.

Nu există alegeri perfecte. O demonstrează toate rapoartele OSCE, referitoare la diversele scrutinuri din întreaga lume: există scăpări, există probleme, există derapaje, există și fraude. Până la urmă, întregul proces electoral, așa cum a fost cazul dublei consultări din 26 mai 2019, din România, este rezultatul eforturilor unor oameni care, dincolo de orice suspiciuni și oricât de bine intenționați ar fi, petrec multe ore în secțiile de vot după ce au avut la dispoziție puține zile să se pună la punct cu un cadru legislativ de multe ori precipitat. Legea propusă de Parlament a fost – pe bună dreptate – contestată la Curtea Constituțională, astfel că legislația s-a modificat cu două ordonanțe de urgență date cu mai puțin de jumătate de an înainte de alegeri. Una dintre ele, cea legată de referendum, a venit chiar pe 8 mai, adică cu 18 zile înainte de ziua scrutinului. Aceasta înseamnă, în opinia lui Septimius Pârvu, specialsit în bună guvernare și alegeri la think-tankul bucureștean Expert Forum, că „problema principală este la înțelegerea procedurilor de către membrii birourilor electorale”. A existat o cantitate foarte mare de informație, explică Pârvu. În plus, formularele pentru fiecare vot în parte au fost diferite. „Avem inclusiv cuvinte diferite – în procesul pentru referendum scrie persoane, în celălalt alegători”, exemplifică reprezentantul Expert Forum. „Practic, cineva care a stat 16 ore într-o secție de votare, a trebuit să completeze două procese pentru referendum și trei exemplare pentru europarlamentare. Poate că cei care trebuiau să le completeze chiar nu au înțeles ce au de făcut sau au greșit din cauza oboselii. Nu spun că nu ar putea să existe cazuri în care datele au fost intenționat introduse greșit dar, dacă ne uităm la informațiile culese din 3000 de secții din totalul de 19.000, nu pare a fi un pattern”, spune Pârvu. Expert Forum a fost una dintre organizațiile civice care s-au implicat în organizarea unei rețele de observatori, sub brandul „Fiecare vot contează”, alături, între alții, de Funky Citizens, Geeks for Democracy, Declic sau Rezistența TV. Comisia nu vrea să verifice, ci să ateste propria ipoteză Obiectivul, la finalul perioadei de monitorizare a alegerilor și după centralizarea informațiilor în raportul difuzat joi, 11 iulie 2019, este ca pe viitor procesul electoral să nu mai sufere sincope. De exemplu, procesele verbale trebuie simplificate, trebuie să existe formulare care, puse cap la cap, să nu mai lase loc de interpretări contradictorii și confuzii. În acest sens, președintele Autorității Electorale Permanente, Florin Mitulețu, prezent la lansarea raportului, a făcut public demersul instituției pe care o conduce de a prezenta Parlamentului, în contextul alegerilor legislative de anul viitor, un proiect de cod electoral unic, valabil pentru toate scrutinurile și care să fie aplicat începând cu anul 2024, adică odată cu următorul ciclu de alegeri. Despre alegerile din 26 mai, șeful AEP a întărit opinia că nu există indicii de fraudă. Mitulețu a comentat și despre comisia parlamentară care vrea să verifice posibilele fraude ce ar fi putut să apară la votul pentru mandatele europene: „Mai nou se fac verificări cu privire la suspiciuni din spațiul public și nu cu privire la suspiciuni din documente”. Observația șefului AEP nu este deloc nedreptățită, în condițiile în care conducerea coaliției de guvernământ, în special fostul președinte PSD, Liviu Dragnea, nu a ezitat să își argumenteze declarații și acuzații politice susținând că „a auzit vorbindu-se” despre diversele pseudoteme aruncate propagandistic și manipulator în spațiul public. „În acest moment, comisia parlamentară nu vrea să verifice ci să ateste că a existat fraudă”, este de părere Septimius Pârvu. „Am fost la comisie, am văzut câteva dintre întrebările puse – nu doar nouă – și pare o intenție de a dovedi, cu orice preț, că frauda a existat”, povestește Pârvu, pe care șefa comisiei, deputatul PSD, Lia Olguța Vasilescu, l-a întrebat de unde au avut organizațiile civice bani să scrie raportul de observare a alegerilor.

26 mai 2019: Cozi interminabile în faţa Ambasadei României de la Berlin

MAE, nou atac la diasporă Printre cei audiați în zilele scurse de la inițierea comisiei s-a numărat și secretarul general al Ministerului de Externe, Laura Elena Chiorean, care a încercat să descrie în nuanțe penale deznădejdea românilor lăsați pe dinafara secțiilor de vot. Printre incidentele raportate de trimisa lui Teodor Meleșcanu s-au numărat acuzații de intrare cu forța în secțiile de vot, „inclusiv pentru a sustrage buletine de vot”. A invocat agitatori, propagandă în secțiile de vot, „scandări antiguvernamentale și anti ambasadă”, violențe de limbaj și fizice comise de persoane care ar fi fost cunoscute de forțele de ordine din țările în care trăiesc pentru antecedente violente. Din raportul dat de reprezentanta MAE nu a reieșit însă nicio urmă de analiză legată de cauzele sau contextul acestor incidente. Unul dintre subiectele aprinse ale ultimelor zile a fost preluarea tabletelor (așa numitul sistem informatic de monitorizare a prezenței la vot, SIMPV) de la Serviciul de Telecomunicații Speciale la Autoritatea Electorală, propunere lansată, în comisia electorală, de ministrul de Interne Carmen Dan. Nici premierul Viorica Dăncilă nu pare fericită cu actualul mecanism, de vreme ce a cerut „o altă alternativă” Cei de la AEP spun că ar fi depășiți dacă ar trebui să se ocupe și de acest proces, în vreme ce opoziția acuză coaliția de guvernământ că, de fapt, urmărește să introducă un soft paralel care să permită fraudarea electronică a rezultatelor. În plus, conducerea AEP este numită politic, ceea ce nu poate să nu nască suspiciuni legate de modul în care un instrument de securizare a procesului electoral ar urma să fie folosit. SIMPV, introdus în 2016, a permis o transparență sporită a voturilor și a redus simțitor riscul fraudelor. Dovadă că, din totalul de 9000 de incidente raportate în urma alegerilor din 2019, Ministerul de Interne a verificat circa 2000, dintre care mare parte nu s-au confirmat iar celelalte au fost erori de introducere a datelor fără caracter repetitiv. Strategia PSD: neîncredere în alegeri „Pentru noi, frauda înseamnă acea anomalie care poate să modifice rezultatele alegerilor. Dacă sunt nereguli în anumite secții, niște procese verbale greșit calculate, asta nu înseamnă neapărat fraudă la nivel de rezultate”, comentează Septimius Pârvu. „Pe de altă parte, dacă adunăm numărul alegătorilor care nu au putut să voteze în străinătate, acolo ar putea fi cu adevărat o problemă. Acolo ar trebui comisia să fie mai atentă și să vadă dacă persoanele care nu au votat ar fi putut schimba rezultatul alegerilor”. Reprezentantul Expert Forum se teme că „publicarea raportului comisiei parlamentare speciale, în toamnă, înaintea alegerilor prezidențiale, pornind de la dovezi șubrede aruncate în spațiul public, de la declarații nedovedite de fapt, date și argumente, riscă să distrugă încrederea în procesul electoral”.
www.dw.de

Articole similare :
comments powered by Disqus