Stiri de ultima ora

CCR amana dezbaterile pe conflictul dintre Parlament si ICCJ privind completurile de judecata

CCR amana dezbaterile pe conflictul dintre Parlament si ICCJ privind completurile de judecata
Actualitate
Altfel spus, doar Parlamentul Romaniei, prin lege organica, poate stabili organizarea si functionarea instantelor de judecata, inclusiv modul de constituire a completurilor de judecata. Aceasta, deoarece, intr-un stat de drept european si democratic, Justitia se infaptuieste numai prin lege si in numele legii", explica Melescanu.In opinia sa, "daca in privinta completurilor de 5 judecatori, Curtea Constitutionala a stabilit ca Inalta Curte de Casatie si Justitie, prin Regulamentul de organizare si functionare administrativa pe care l-a adoptat a adaugat in mod nepermis la lege, in privinta completurilor de 3 judecatori toate normele privind constituirea acestora au fost stabilite in mod arbitrar, prin sus-zisul Regulament, de cea mai inalta instanta de judecata a tarii, cea care ar fi trebuit sa fie un exemplu de respectare a legii"."Acest lucru a fost semnalat la inceput de unele instante din tara care au admis exceptiile de neconstitutionalitate ale unor justitiabili, sesizand Curtea Constitutionala cu aceasta problema. In acelasi sens, Avocatul Poporului a dat curs numeroaselor sesizari venite din partea cetatenilor si a sesizat, la randul sau, Curtea Constitutionala, in legatura cu problema constituirii completurilor de 3 judecatori.Prin urmare, era de datoria mea, ca presedinte al Senatului, Camera decizionala in procedura parlamentara a adoptarii legii organice privind organizarea si functionarea Inaltei Curti de Casatie si Justitie, conform art.75 alin.1 si alin.3 din Constitutia Romaniei, sa sesizez Curtea Constitutionala in legatura cu acest conflict juridic de natura constitutionala. Aceasta cu atat mai mult cu cat potrivit art.16 din Constitutia Romaniei cetatenii sunt egali in fata legii si nimeni nu este mai presus de lege", a adaugat Melescanu.Ce sustine ICCJInstanta suprema sustine in punctul de vedere transmis CCR ca nu exista un conflict juridic de natura constitutionala intre Parlament si ICCJ, iar presedintele Senatului, Teodor Melescanu, a reclamat la CCR o eventuala culpa a legiuitorului.Instanta suprema sustine ca, prin dispozitiile art. 29 alin. (1) lit. a) si f) din Legea 304/2004, Parlamentul a abilitat, in mod explicit, Colegiul de conducere al ICCJ sa aprobe Regulamentul de organizare si functionare administrativa a Inaltei Curti si sa exercite atributiile prevazute in acest act normativ cu caracter administrativ.De asemenea, in cuprinsul Legii 304/2004, Parlamentul a reglementat exclusiv numarul de judecatori care formeaza completurile de la Sectia penala, iar organizarea executarii Legii 304/2004 impune stabilirea, prin acte subsecvente, a modalitatilor concrete de formare nominala a completurilor de judecata.
www.ziare.com

Articole similare :
comments powered by Disqus