Stiri de ultima ora

CCR a admis sesizarea lui Klaus Iohannis pe legea care permite poliţiştilor să folosească dispozitive cu electroşocuri

CCR a admis sesizarea lui Klaus Iohannis pe legea care permite poliţiştilor să folosească dispozitive cu electroşocuri
Actualitate
CCR a admis miercuri sesizarea lui Klaus Iohannis pe legea pentru modificarea unor acte normative din domeniul ordinii şi siguranţei publice care permite poliţiştilor, printre altele, să folosească dispozitive cu electroşocuri.Şeful statului a argumentat că proiectul a fost adoptat fără avizul CSAT.

14 afişări

CCR a admis sesizarea lui Klaus Iohannis pe legea care permite poliţiştilor să folosească dispozitive cu electroşocuri

Preşedintele Klaus Iohannis a sesizat, pe 7 ianuarie, CCR în legătură cu Legea pentru modificarea unor acte normative din domeniul ordinii şi siguranţei publice care permite poliţiştilor să folosească dispozitive cu electroşocuri. Şeful statului argumentează că proiectul a fost adoptat fără avizul CSAT.

Actul normativ sesizat la CCR de către preşedinte are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul ordinii şi siguranţei publice în scopul adoptării unor măsuri care să conducă la creşterea capacităţii de intervenţie în acest domeniu. Legea instituie instrumentele legale necesare exercitării atribuţiilor de serviciu sau îndeplinirii misiunilor, dar şi a celor necesare asigurării unei protecţii juridice şi fizice a personalului angajat.

Şeful statului argumentează că modificările legislative oferă o serie de drepturi poliţiştilor. De exemplu, o prevedere nou introdusă arată că poliţistul are dreptul să legitimeze şi să stabilească identitatea persoanei în situaţia în care „acesta încalcă dispoziţiile legale, ori există motive verosimile pentru a bănui că pregăteşte sau a comis o faptă ilegală”.

„Sintagma „motive verosimile” nu este una definită în cuprinsul modificărilor aduse actului normativ, contrar exigenţelor de tehnică legislativă, fiind una neclară, de natură să lipsească norma de precizie şi claritate, contrar art. 1 alin. (5) din Constituţie”, susţine Iohannis.

În acest sens, şeful statului aminteşte de o decizie a CCR care arată că „una dintre cerinţele principiului respectării legilor vizează calitatea actelor normative”. În acest sens, Curtea a constatat că „în principiu, orice act normativ trebuie să îndeplinească anumite condiţii calitative, printre acestea numărându-se previzibilitatea, ceea ce presupune că acesta trebuie să fie suficient de clar şi precis pentru a putea fi aplicat; astfel, formularea cu o precizie suficientă a actului normativ permite persoanelor interesate - care pot apela, la nevoie, la sfatul unui specialist - să prevadă într-o măsură rezonabilă, în circumstanţele speţei, consecinţele care pot rezulta dintr-un act determinat” (Decizia nr. 447/2013).

De asemenea, o prevedere nou introdusă oferă dreptul poliţistului de a conduce o persoană la sediul poliţiei atunci când „din cauza comportamentului, locului, momentului, circumstanţelor ori bunurilor aflate asupra sa, creează motive verosimile pentru a bănui că pregăteşte sau a comis o faptă ilegală”, iar potrivit art. 324 alin. (1) lit. d), un alt motiv care permite poliţistului să conducă o persoană la sediul poliţiei este cazul în care „luarea unor măsuri legale, pe loc, ar putea crea un pericol pentru acesta sau pentru ordinea publică”, potrivit sursei citate.

Preşedintele României apreciază că formularea este lipsită de claritate şi precizie, iar o astfel de măsură reprezintă o restrângere a exerciţiului libertăţii individuale, „fiind de natură să încalce exigenţele stabilite de art. 53 din Constituţie privind restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi, aşa cum acestea au fost dezvoltate în jurisprudenţa Curţii Constituţionale”.

Şeful statului face referire şi la dispoziţia nou introdusă în lege „poliţistul are dreptul de a utiliza bastoane, tonfe, dispozitive cu substanţe iritant-lacrimogene şi/sau paralizante, câini de serviciu, scuturi de protecţie, căşti cu vizor, dispozitive cu electroşocuri, arme neletale cu bile de cauciuc sau alte arme neletale, precum şi alte mijloace de imobilizare care nu pun în pericol viaţa sau nu produc o vătămare corporală gravă, în scopul împiedicării sau neutralizării acţiunilor violente ale persoanei, atunci când: a) utilizarea forţei fizice nu a fost sau nu este aptă să producă acest rezultat, sau b) aceasta intenţionează să săvârşească sau săvârşeşte acţiuni violente cu obiecte, dispozitive, substanţe sau animale ce pot pune în pericol viaţa, sănătatea ori integritatea corporală a persoanelor”.

Iohannis argumentează că, având în vedere efectele pe care astfel de mijloace le pot avea asupra integrităţii fizice a persoanelor vizate, „folosirea de către poliţist a dispozitivelor cu electroşocuri reprezintă o măsură disproporţionată în raport cu scopul său prin raportare la art. 53 din Constituţie”.

Legea pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul ordinii şi siguranţei publice a fost adoptată fără solicitarea avizului CSAT, mai spune preşedintele României.

„Potrivit art. 4 lit. d) din Legea nr. 415/2002 privind organizarea şi funcţionarea Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, CSAT „d) avizează proiectele de acte normative iniţiate sau emise de Guvern privind: 1. securitatea naţională; 2. organizarea generală a forţelor armate şi a celorlalte instituţii cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale.

În primul rând, potrivit art. II pct. 1 din legea supusă controlului de constituţionalitate, prin modificarea art. 26 alin. (1) pct. 2 din Legea nr. 218/2002 privind organizarea şi funcţionarea Poliţiei Române, printre atribuţiile principale ale acesteia sunt incluse măsuri de prevenire şi combatere a terorismului.”, precizează Klaus Iohannis în sesizarea depusă la Curtea Constituţională.

„În aceste condiţii, reglementarea ca atribuţie principală a aplicării de „măsuri de prevenire şi combatere a terorismului” de către o autoritate a administraţiei publice centrale, Poliţia Română, structură demilitarizată aflată în subordinea Ministerului Afacerilor Interne, califică această structură drept un „organ de stat cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale”. Or, în aceste condiţii, adoptarea unui act normativ ce vizează organizarea şi funcţionarea unei instituţii cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale, fără avizul CSAT, încalcă competenţa de avizare şi rolul prevăzut de art. 119 din Constituţie a acestei autorităţi constituţionale”, completează şeful statului.

Klaus Iohannis mai argumentează că introducerea unei asemenea atribuţii principale, fără corelarea acesteia cu atribuţiile celorlalte organe de stat cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale, a cărei realizare este organizată şi coordonată de către CSAT lipseşte norma de claritate şi precizie, lucru care încalcă dispoziţiile Constituţiei.

Proiectul privind întărirea autorităţii poliţistului a fost votat, pe 12 decembrie 2018, în Camera Deputaţilor, for decizional.

Cele mai importante intervenţii normative adoptate sunt:

- Poliţistul are dreptul să solicite persoanei care face obiectul legitimării să ţină mâinile la vedere şi, după caz, să renunţe temporar la mijloacele ce pot fi folosite pentru un atac armat;

- Poliţistul are dreptul să conducă o persoană la sediul poliţiei, atunci când: nu s-a putut stabili (pe loc) identitatea acesteia, ori există motive verosimile pentru a bănui că identitatea declarată nu este reală sau documentele prezentate nu sunt veridice; din cauza comportamentului, locului, momentului, circumstanţelor, ori bunurilor aflate asupra sa, creează motive verosimile pentru a bănui că pregăteşte sau a comis o faptă ilegală; prin acţiunile sale periclitează viaţa, sănătatea sau integritatea corporală, a sa ori a altei persoane, sau ordinea publică; luarea unor măsuri legale, pe loc, ar putea crea un pericol pentru aceasta sau pentru ordinea publică;

- Persoana este condusă la cea mai apropiată unitate de poliţie la care se poate realiza identificarea sa, verificarea situaţiei de fapt şi, după caz, luarea măsurilor legale;

- Verificarea situaţiei de fapt şi, după caz, luarea măsurilor legale faţă de persoana condusă la sediul poliţiei se realizează de îndată, fără a depăşi 8 ore de la momentul iniţierii deplasării;

- În situaţia în care identitatea persoanei nu a putut fi stabilită, din motive obiective, termenul de 8 ore se poate prelungi cu perioada necesară stabilirii identităţii, verificării situaţiei de fapt şi, după caz, luării măsurilor legale, fără a depăşi 12 ore de la momentul iniţierii deplasării; textul legii în vigoare face referire la un termen de 24 de ore, în care nu intră şi perioada necesară deplasării la sediul poliţiei;

De asemenea, proiectul prevede că poliţistul are dreptul de a pătrunde, în orice mod, într-o locuinţă sau în orice spaţiu delimitat ce aparţine ori este folosit de o persoană fizică sau juridică, fără consimţământul acesteia sau al reprezentatului legal, pentru a salva viaţa sau integritatea corporală a unei persoane, dacă există indicii că în acel spaţiu este o persoană aflată în pericol.

Articole similare :
comments powered by Disqus