Stiri de ultima ora

Apel: Prin reorganizarea ArCuB gestionarea candidaturii la titlul de Capitală Culturală este imposibilă

Apel: Prin reorganizarea ArCuB gestionarea candidaturii la titlul de Capitală Culturală este imposibilă
Actualitate
Reorganizarea ArCuB este cuprinsă într-un proiect de hotărâre, aflat pe ordinea de zi a şedinţei de marţi a Consiliului General al Municipiului Bucureşti (CGMB).

Potrivit semnatarilor, acest lucru limitează drastic atribuţiile ArCuB şi face practic imposibilă gestionarea candidaturii oraşului Bucureşti la titlul de Capitală Europeană a Culturii 2021 şi "tot ce s-a făcut în prima etapă a candidaturii va fi pierdut".

Cei 26 de artişti, profesori universitari şi manageri culturali, membri ai echipei extinse Bucureşti 2021 şi ai grupului de lucru Curatorium (format dintr-un număr important de artişti, manageri şi experţi culturali, urbanişti, arhitecţi, reprezentanţi ai sectorului cultural independent), care a avut un rol determinant în elaborarea şi în susţinerea dosarului de candidatură Bucureşti 2021/ Oraşul In-vizibil, cer ca proiectul de hotărâre să nu fie votat, iar CGMB să îşi asume candidatura oraşului la titlul de Capitală Europeană a Culturii, aşa cum reiese din documentele semnate de liderii partidelor politice din Bucureşti.

"Astfel, considerăm că neasumarea angajamentelor de către reprezentanţii PMB duce la încălcarea regulamentului concursului, potrivit căruia acest proiect trebuie să beneficieze de sprijin politic transpartinic. Prin demararea procesului de reorganizare în acest moment crucial pentru finalizarea candidaturii Bucureştiului pentru Capitală Europeană a Culturii 2021, se blochează practic procesul demarat de ArCuB în februarie 2014 şi se compromite caracterul participativ, solidar şi transparent care a stat la baza elaborării dosarului de candidatură şi care a fost unul dintre punctele forte care au dus la selectarea Bucureştiului pe lista scurtă", se spune în scrisoare.

Semnatarii mai spun că, în procesul de adoptare a proiectului de hotărăre, nu au fost consultaţi actorii implicaţi în dosarul de candidatură, artiştii şi operatorii culturali sau cetăţenii Bucureştiului, direct vizaţi de aceste schimbări.

Printre semnatarii scrisorii, se numără profesorul Vintilă Mihăilescu, antropolog şi manager cultural, fostul director al Muzeului Ţăranului Român, Anamaria Vrabie, economist, specializată dezvoltare economică locală, Svetlana Cârstean, poetă şi curator, Codruţa Cruceanu, istoric de artă, Cosmin Manolescu, artist şi manager cultural, Nicoleta Biţu, activistă drepturile omului şi manager proiecte romi, Teodor Frolu, arhitect si antreprenor industrii creative, Oana Preda, director executiv Centrul de Resurse pentru participare Publică, Ioana Ciocan, asistent universitar şi curator, Adrian Schiop, scriitor, Cătălin Creţu, compozitor, artist multimedia, cercetător ştiinţific la Universitatea de Muzică.

Bucureşti, Timişoara, Cluj-Napoca şi Baia Mare au fost alese, în decembrie, pe lista scurtă a oraşelor care candidează pentru obţinerea titlului de Capitală Europeană a Culturii 2021.

Cele patru oraşe au fost selectate din cele 14 care au candidat şi au fost acceptate pentru această competiţie: Alba Iulia, Arad, Bacău, Baia Mare, Braşov, Brăila, Bucureşti, Cluj-Napoca, Craiova, Iaşi, Sfântu Gheorghe, Suceava, Timişoara şi Târgu-Mureş.

În 2021, vor fi trei capitale europene a culturii: una din ţările candidate la UE (Serbia şi Muntenegru), una din Grecia (unde au candidat 14 oraşe) şi una din România.

Programul "Capitală culturală europeană" a fost iniţiat de Consiliul de Miniştri ai Culturii din Uniunea Europeană în 1985, cu scopul de a apropia popoarele Europei şi de a celebra contribuţia oraşelor la dezvoltarea culturii. Până în prezent, peste 40 de oraşe au deţinut acest titlu. În 2007, oraşul Sibiu a deţinut acest titlu, alături de Luxemburg.
www.mediafax.ro

Articole similare :
comments powered by Disqus