Stiri de ultima ora

Analiză RL. Iohannis a stabilit temele pentru referendum. Ce valoare are un referendum consultativ

Analiză RL. Iohannis a stabilit temele pentru referendum. Ce valoare are un referendum consultativ
Actualitate
Preşedintele Klaus Iohannis a trimis Parlamentului scrisoarea referitoare la temele referendumului din 26 mai, acestea fiind interzicerea amnistiei şi graţierii pentru infracţiuni de corupţie şi interzicerea adoptării de ordonanțe de urgență în domeniul justiţiei.

Actualizat: 04.04.2019 - 18:18

Președintele Klaus Iohannis a anunţat că a transmis Parlamentului scrisoarea referitoare la cele 2 probleme de interes naţional supuse consultării la referendumul din 26 mai. Prima: Interzicerea amnistiei şi graţierii pentru infracţiuni de corupție. A doua: interzicerea adoptării de guvern a ordonanțelor de urgență în domeniul infracţiunilor, pedepselor, corelată cu dreptul altor autorităţi de a sesiza CCR cu privire la ordonanţele de urgență. ”Aceste două teme vor fi supuse consultării publice. Cetăţenii trebuie să decidă dacă vor ca persoanelor condamnate pentru fapte de corupţie să li se şteargă efectele condamnărilor şi dacă vor ca Guvernul să adopte OUG în domenii sensibilie pentru organizarea sistemului judiciar”, a declarat Klaus Iohannis.

În opinia sa, acest asalt al pesediştilor, a presupus întotdeauna evaluarea şanselor, pregătirea mijloacelor şi căutarea momentului prielnic pentru a acţiona, pervertind astfel şi deturnând un mecanism constituţional.

Stop ordonanțelor

Preşedintele afirmă că ordinea de zi reală a şedinţelor de guvern nu este cunoscută. ”Societatea trăieşte cu teamă când e anunţată şedinţă de Guvern, a cărui ordinea de zi reală nu se cunoaşte. OUG pot fi atacate la CCR numai de către Avocatul Poporului. E momentul ca cetăţenii să decidă dacă nu şi alte autorităţi trebuie să aibă dreptul de a sesiza Curtea pentru a stopa aceste ordonanţe”, a mai spus Iohannis. ”Dacă CSM ar fi avut posibilitatea să sesizeze CCR nu am fi ajuns în situaţia în care suntem acum. Au atât de multe probleme penale încât se pare că sunt dispuşi să rişte stabilitatea şi chiar viitorul României numai pentru a îşi albi dosarele”, a afirmat şeful statului.

”Solicit şi de această dată Guvernului să nu mai adopte nicio Ordonanţă de Urgenţă în domeniul justiţiei. Referendumul a intrat în linie dreaptă”, a spus preşedintele. El a invocat articolul 2 din Constituţie: ”Nici un grup şi nici o persoană nu pot exercita suveranitatea în nume propriu”.

Potrivit legii referendumului, preşedintele României, după consultarea Parlamentului, poate cere poporului să îşi exprime voinţa prin referendum cu privire la probleme de interes naţional.     Problemele care se supun referendumului şi data desfăşurării acestuia se stabilesc de Preşedintele României, prin decret.

Referendum consultativ

Punctul de vedere al Parlamentului asupra referendumului iniţiat de Preşedintele României urmează să fie exprimat, printr-o hotărâre adoptată în şedinţa comună a celor două Camere, în termen de cel mult 20 de zile calendaristice de la solicitarea Preşedintelui. Dacă Parlamentul nu îşi transmite punctul de vedere în termenul stabilit, preşedintele României emite decretul privind organizarea referendumului după expirarea acestui termen, procedura constituţională de consultare a Parlamentului considerându-se îndeplinită.

Referendumul este valabil dacă la acesta participă cel puţin 30% din numărul persoanelor înscrise în listele electorale permanente. Rezultatul referendumului este validat dacă opţiunile valabil exprimate reprezintă cel puţin 25% din cei înscrişi pe listele electorale permanente.

Spre deosebire de referendumurile privind modificarea Constituţiei sau demiterea preşedintelui ţării, pentru cele privind teme de interes naţional, aşa cum este cel pe care l-a anunțat preşedintele Klaus Iohannis, legea 3/2000 privind referendumul nu prevede explicit faptul că rezultatele sale sunt obligatoriu de pus în aplicare de legiuitori.

O decizie a Curţii Constituţionale din 2012 menționează că Parlamentul sau Guvernul nu pot să emită legi şi norme care să contravină voinţei populare exprimate la un astfel de referendum, acest lucru încălcând Constituţia României. Decizia viza o lege prin care România ar fi avut mai mult de 300 de parlamentari, temă pentru care au votat românii în cadrul unui referendum consultativ.

”Ceea ce distinge un referendum consultativ de unul decizional nu este, în principal, chestiunea privitoare la respectarea sau nu a voinţei populare – această voinţă nu poate fi ignorată de aleşii poporului, întrucât este o expresie a suveranităţii naţionale –, ci caracterul efectului referendumului (direct sau indirect). Spre deosebire de referendumul decizional, referendumul consultativ produce un efect indirect, în sensul că necesită intervenţia altor organe, de cele mai multe ori a celor legislative, pentru a pune în operă voinţa exprimată de corpul electoral”, afirmau magistrații CCR.

Cu toate acestea, rezultatele referendumului consultativ nu fost puse nici astăzi în practică, România având 467 de parlamentari.
RomaniaLibera.ro

Articole similare :
comments powered by Disqus