Stiri de ultima ora

Acuzatiile de nisip impotriva lui Kovesi. Demontarea punct cu punct - analiza

Acuzatiile de nisip impotriva lui Kovesi. Demontarea punct cu punct - analiza
Actualitate
Saptamana aceasta ar putea fi decisiva pentru candidatura Laurei Codruta Kovesi la functia de procuror sef al Parchetului European. Surse de la Bruxelles spun ca zilele acestea va avea loc prima runda de negocieri intre reprezentantii Parlamentului European si ai Consiliului UE pentru a se ajunge la un nume comun care va fi investit in functie.Dna Kovesi este singura optiune a Parlamentului European, in vreme ce Consiliul a stabilit o ierarhie de preferinta in care dna Kovesi este pe locul al doilea, dupa candidatul francez.Guvernul si majoritatea PSD-ALDE au declansat o campanie de proportii de denigrare si sabotare a Codrutei Kovesi remarcata cu mai intai stupoare, Intre momentul in care s-a anuntat ca dna Kovsi a trecut pe primul loc de probele tehnice, inclusiv audierea de catre 12 experti in drept, si cel in care urma sa fie audiata in PE, fosta sefa a DNA a primit calitatea de suspect intr-un dosar sub acuzatiile de luare de mita, abuz in serviciu si marturie mincinoasa, in urma unui denunt formulat de Sebastian Ghita.Dupa ce a devenit candidatul asumat oficial de PE, dna Kovesi a primit calitatea de suspect si in al doilea dosar pentru represiune nedreapta in forma participatiei improprii si constituire de grup infractional organizat, in legatura cu activitatea de la DNA Ploiesti.Am stat de vorba cu mai multi magistrati pentru a intelege faptele de care este acuzata dna Kovesi. Precizez ca niciunul dintre ei nu a raspuns la intrebari referitoare la cazul concret al fostei sefe DNA, ci la intrebari de principiu despre anumite institutii de drept mentionate in comunicatele Sectiei speciale pentru magistrati (SS) . Dosarul care are legatura cu activitatea de procuror sef DNA a dnei Kovesi vizeaza in principal doua acuzatii : ca ar fi emis o circulara in baza careia ar fi devenit posibil ca in cadrul aceluiasi dosar aceeasi persoana sa fie audiata si sub identiatea reala si sub identiate protejata si ar fi dat un ordin prin care a dispus transmiterea catre instantele de judecata numai a suporturilor de interceptare care contin convorbirile relevante in cauza.Judecatoarea Ruxandra Grecu de la sectia penala a CAB a explicat pentru Ziare.com ca, nu exista nicio dispozitie legala care sa interzica in mod expres audierea martorilor cu dubla identitate - si reala, si protejata - in acelasi proces:"In practica, in raport de circumstantele cauzei, atunci cand inculpatul cunoaste ca o imprejurare esentiala pentru stabilirea vinovatiei sale este stiuta numai de catre o singura persoana, audierea acestei persoane exclusiv cu identitate protejata ar putea conduce la identificarea sa.Tocmai din ratiuni legate de protectia martorului, ar fi indicat ca acesta sa dea mai intai o declaratie cu identitate reala in care sa releve imprejurari care nu sunt de natura a-i pune in pericol viata sau integritatea corporala (conform art.125 C.p.p.).Spre exemplu, in cazul unor infractiuni de trafic de droguri, o mare cantitate de cocaina este platita in prezenta unei singure persoane. Audierea acestei persoane cu identitate protejata referitor la faptul remiterii banilor ar conduce la deconspirarea sa. In schimb, o prima audiere cu identitatea reala, in care martorul sa nu releve imprejurari compromitatoare pentru inculpat, ar fi de natura sa asigure protectia sa efectiva".Totodata, spune judecatoarea Ruxandra Grecu, nu exista nicio nicio dispozitie legala care sa interzica audierea unei singure persoane sub mai multe identitati protejate in acelasi proces:"Spre exemplu, in cazul unor infractiuni de coruptie, aceeasi persoana insoteste inculpatul in trei randuri, de fiecare data acesta primind mita. In mod evident, audierea aceleiasi persoane cu o singura identitate protejata in privinta tuturor celor trei acte de coruptie ar conduce la deconspirarea sa.Or, audierea aceleiasi persoane sub doua sau mai multe identitati protejate este absolut necesara pentru a asigura protectia acesteia". Procurorul nu are doar dreptul, ci are obligatia sa protejeze martorul prin masurile prevazute de art.125-126 Cod procedura penala.Dar martorul protejat nu este secretul procurorului. Instanta de judecata "cunoaste identitatea reala a martorului protejat, avand acces la documentele care atesta identitatea reala si la actul procesual prin care se atribuie o astfel de identitate. Datele privind identitatea acestuia sunt pastrate in conditii de confidentialitate, la nivelul Curtii de Apel existand un compartiment de documente clasificate".Cand martorul este audiat de instanta, dintr-o alta incapere, judecatorii trebuie "sa respinga intrebarile care ar putea conduce la identificarea martorului".In egala masura insa, dupa cum explica judecatoarea Ruxandra Grecu, "instanta de judecata are posibilitatea sa respinga administrarea probei testimoniale, atat in privinta ascultarii martorului cu identitatea reala, cat si sub identitatea protejata".Deci numai judecatorul poate decide daca protejarea martorului se justifica, daca a fost corect realizata si daca accepta marturiile martorului protejat.Avand in vedere aceste explicatii, este clar ca circulara emisa de dna Kovesi nu avea cum sa fie in sine nelegala, practica martorilor cu identitati diferite in acelasi proces fiind legala, iar administrarea corecta a acestei probe este cenzurata de instanta.In privinta trimiterii catre instanta numai a suporturilor care contin aspecte relevante pentru cauza, si aceasta este o practica legala, ba chiar impusa de imperativul protejarii vietii private."Cand nu a fost respectata acesta selectare a aspectelor relevante mi s-a intamplat sa primesc rezultate ale supravegherii tehnice cu aspecte extrem de intime ale vietii private. Daca presa cerea acces la acel dosar?", mi-a declarat o judecatoare sub protectia anonimatului.SS acuza ca prin ordinul privind suporturile trimise instantei, LCK ar fi incalcat prevederile , care vorbesc despre felul in care ajunge la instanta rezultatul supravegherii tehnice, unde si in ce conditii este pastrat acolo.

Dar SS ignora articolul anterior, 142 CPP, care spune asa : "Datele rezultate din masurile de supraveghere care nu privesc fapta ce formeaza obiectul cercetarii sau care nu contribuie la identificarea ori localizarea persoanelor, daca nu sunt folosite in alte cauze penale potrivit alin. (5), se arhiveaza la sediul parchetului, in locuri speciale, cu asigurarea confidentialitatii. Din oficiu sau la solicitarea partilor, judecatorul ori completul investit poate solicita datele sigilate daca exista noi probe din care rezulta ca totusi o parte dintre acestea privesc fapta ce formeaza obiectul cercetarii. Dupa un an de la solutionarea definitiva a cauzei, acestea sunt distruse de catre procuror, care intocmeste un proces-verbal in acest sens."Deci insusi Codul de procedura penala vorbeste despre selectia intre datele care privesc fapta si cele care nu privesc fapta. Pe ce criterii face procurorul selectia, l-am intrebat, de principiu, pe judecatorul Ciprian Coada de la la Curtea de Apel Constanta.Din punct de vedere legal, selectia o face procurorul care supravegheaza sau efectueaza urmarirea penala, in conditiile prevazute la art.97, art.98 si art.285 CPP, referitoare la obiectul probatiunii in faza de urmarire penala.Criteriile de selectie, spune judecatorul Ciprian Coada, nu sunt prevazute in mod limitativ de lege. "Datele urmeaza a fi arhivate in masura in care ele nu conduc la determinarea obiectului probatiunii, constituit din faptele privitoare la existenta infractiunii si savarsirea ei de catre inculpat, faptele privitoare la raspunderea civila, atunci cand exista parte civila, faptele si imprejurarile de fapt de care depinde aplicarea legii si orice alta imprejurare necesara pentru justa solutionare a cauzei.Astfel, daca aceste date nu servesc la constatarea existentei sau inexistentei infractiunii, la identificarea persoanei care a savarsit-o si la cunoasterea imprejurarilor necesare pentru justa solutionare a cauzei si aflarea adevarului, ele urmeaza a fi arhivate la sediul parchetului, daca nu pot fi folosite si in alte cauze penale, in scopul constatarii pregatirii sau savarsirii unor infractiuni grave, precum cele prevazute de art.139 alin.2 CPP."Inculpatul are acces la tot continutul rezultat in urma supravegherii tehnice. "Procurorul trebuie sa asigure, la cerere, si ascultarea convorbirilor, comunicarilor sau conversatiilor ori vizionarea imaginilor rezultate din activitatile de supraveghere tehnica, o astfel de cerere urmand a fi formulata de persoana interesata in termen de 20 de zile de data informarii scrise.In mod evident, in virtutea dreptului de a consulta dosarul, prevazut de art.83 CPP, inculpatul poate avea acces la materialul inregistrat si suportul tehnic pe care acesta este redat si in cazul trimiterii sale in judecata, avand posibilitatea confruntarii datelor mentionate in procesele-verbale de redare cu cele ce rezulta in mod nemijlocit din inregistrarile efectuate".Deci daca inculpatul constata ca in instanta nu au ajuns anumite parti din supravegherea tehnica favorabile lui poate invoca acest lucru in fata instantei. Si "instanta poate cere suportul tehnic pentru a observa in mod nemijlocit materialul inregistrat pe acesta, atat cu privire la informatiile folosite in sprijinul acuzarii, in cazul trimiterii in judecata a inculpatului, cat si cu privire la acele informatii pe care procurorul le-a apreciat ca nefiind relevante, in conditiile de la art.142 alin.6 Cod procedura penala.Acest text de lege permite judecatorului sau completului de judecata ca din oficiu sau la solicitarea partilor sa solicite chiar si datele sigilate la sediul parchetului, daca exista noi probe din care rezulta ca totusi o parte dintre acestea privesc fapta care formeaza obiectul cercetarii.", explica judecatorul Ciprian Coada.Asadar, selectia materialului care ajunge in faza publica a procesului penal se face in primul rand pentru protectia vietii private, selectia este reglementata de CPP, nu e ilegala, iar daca ea nu este corect facuta, inculpatul poate cere corectarea situatiei, iar instanta are tot dreptul sa ceara suportul tehnic integral.La cea de-a treia acuzatie, ca ar fi determinat un procuror sa trimita in instanta un rechizitoriu, m-am referit deja pe larg aici . Pe scurt, pentru a fi vorba de represiune nedreapta ar fi fost necesar ca dna Kovesi sa fi actionat stiind ca inculpatul e nevinovat, nu doar sa fi avut o alta evaluare a solutiei care s-ar impune in dosarul respectiv., infractiunile dnei Kovesi ar consta in faptul ca i-ar fi cerut lui Sebastian Ghita banii (mita) necesari pentru achitarea partiala a extradarii condamnatului Nicolae Popa, operatiune in care s-ar fi implicat incalcandu-si atributiile de servciu (abuz).Din start e de remarcat ca in comunicat nu apare nimic concret in afara sumei pretinse. Unde a primit banii, in ce fel i-a primit, in ce data? Acestea erau detalii care apareau in general in comunicatele parchetelor.Apoi, este foarte straniu ca intr-o infractiune de luare de mita mituitorul capata calitate de parte vatamata. "La luarea de mita intotdeauna parte vatamata e statul. Daca parte vatamata e mituitorul ar insemna ca trebuie sa i se dea si banii inapoi", a explicat un magistrat pentru Ziare.com.La fel de straniu este ca mita sa reprezinte banii pentru extradare. Cum sa iei mita o extradare, se intreaba toti juristii cu care am vorbit?Faptul ca statul nu e parte vatamata se explica prin aceea ca nu a fost in niciun fel vatamat, ceea ce o mare problema si pentru acuzatia de abuz in serviciu. Potrivit art 297 Cod penal , invocat in comunicatul SS, abuzul in seviciu este:"Fapta functionarului public care, in exercitarea atributiilor de serviciu, nu indeplineste un act sau il indeplineste in mod defectuos si prin aceasta cauzeaza o paguba ori o vatamare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice".Deci paguba sau vatamarea dreptului este element constitutiv al infractiunii, adica fara macar una dintre ele fapta nu exista. Ei bine, in lumina acuzatiilor din comunicat, cine si cum ar fi fost pagubit/vatamat in drepturi prin faptul ca un condamnat definitiv dat in urmarire internationala a fost adus in tara si statul ar fi platit pentru asta doar jumatate din costul total?"Fostul procuror general al PICCJ ar fi determinat, prin autoritatea de care dispunea, ca Ministerul de Interne sa puna la dispozitia IGPR suma de bani necesara platii transportului Jakarta - Bucuresti", spune comunicatul SS.Daca a fost asa, culpabil e ministerul de Interne ca a avut nevoie sa fie presat sa plateasca pentru extradarea unui condamnat care a pagubit sute de oameni.Ca sa intelegem, daca un ministru considera ca biroul sau nu e suficient de curat inainte de primirea unei delegatii straine si pune mana personal pe o carpa sa stearga praful desi nu era in fisa postului sau, ci a femeii de serviciu, inseamna ca a comis abuz in serviciu?Cat despre marturia mincinoasa, ramane de vazut daca Ghita a adus probe pentru a sustine relatia privata cu dna Kovesi si daca procurorul Adina Florea a expertizat eventualele probe inainte de a trece la acuzatii.
www.ziare.com

Articole similare :
comments powered by Disqus